Cât de mult contează aparențele? Cât timp pierdem pentru a întreține o anumită imagine considerată etalon de către societate? De unde vin limitările care determină acest comportament robotizat și superficial și ce speră oamenii să obțină?
Cu toții ne dorim să ne simțim iubiți, apreciați și acceptați de ceilalți și cu toții, în timp, dezvoltăm un sistem defensiv pentru a ne proteja să nu fim răniți și uneori, poate că mascăm toate aceste dorințe.Le punem masca superficialității și a menținerii unor aparențe pe care le considerăm importante pentru ceilalți și care, astfel, ne valideaza o valoare aparentă.Uităm că autenticitatea și frumusețea vin din sufletul nostru, din interiorul nostru, din lecțiile de viață învățate și neînvățate, din rănile, cicatricile și bucuriile noastre, din tot ceea ce ne-a făcut ceea ce suntem azi și asumându-ne ceea ce suntem cu bune și cu mai puțin bune! Și uităm că limitările și autolimitarile sunt doar o cale de a nu ne bucura din plin de viață și de a nu avea viața minunată hărăzita de Dumnezeu! Să luăm aminte ce spunea Michelangelo,
Viața este darul lui Dumnezeu pentru noi, modul în care o trăim este darul pe care noi îl facem lui Dumnezeu!
Comentarii recente