24 martie, ziua mondiala de lupta impotriva tuberculozei
Anual, la data de 24 martie se celebreaza ziua mondiala de lupta impotriva tuberculozei , marcandu-se astfel, pe de o parte, un triumf al medicinei prin evidentierea momentului 24 martie 1882 cand Robert Koch anunta descoperirea bacilului Koch, dar si lupta continua si sustinuta impotriva acestei maladii.
Pentru mine, aceasta lupta a devenit personala in data de 11 septembrie 2015, cand dupa o tuse persistenta de peste 4 saptamani, mergand la un control, am fost diagnosticata cu tuberculoza pulmonara.Mereu am fost o luptatoare si am fost axata spre a gasi solutii si a nu ma plange, dar recunosc ca acel moment al aflarii verdictului m-a pus in fata unei realitati diferite de tot ceea ce traisem pana atunci.In cei 38 ani traiti nu acumulasem suficienta experienta de viata pentru a ii face fata bacteriei „M. tuberculosis” despre care exista date inca de acum 17000 ani in fosilele unui bizon, iar despre ftizie , in jurul anului 460 i.Hr, Hippocrate considera ca este cea mai raspandita boala.Am fost calma si linistita la aflarea vestii, dar privind in urma, inteleg ca acesta a fost modul meu instinctiv de a reactiona, de a lupta pentru sanatatea , pentru viata mea. Cu mult mai dificil in acele clipe a fost mine sa comunic acest fapt familiei, prietenilor, cunostintelor, colegilor de la serviciu.Caci, nu mi-a fost deloc usor sa diger faptul ca exista posibilitatea sa fi imbolnavit si alti oameni.A fost un mix de sentimente de vinovatie, de tristete si de neputinta.Tuberculoza se raspandeste prin aer de la omul bolnav la cel sanatos, iar in unele cazuri poate fi transmisa de vite, de exemplu consumand lapte nepasteurizat de la un animal infectat .Iar eu tuseam de peste o luna si am realizat ca exista posibilitatea ca aruncand in jur bacili vii, acestia sa fie inhalati de cei din jurul meu.S-au facut multe radiografii si, din fericire, rezultatele au fost bune.
A avut si victime celebre precum Chopin, Cehov, Byron, Paganini, Porumbescu,dar tuberculoza rezoneaza in perceptia generala cu saracia, deznadejdea si cu oamenii aflati la marginea societatii si aduce dupa sine o stigmatizare. Asadar, facand cunoscut faptul ca am TBC ,cu foarte multa mirare pentru cunoscuti, cea mai frecventa intrebare care mi s-a adresat , a fost „cum m-am imbolnavit ?”. Dincolo de impactul social si emotional, tuberculoza m-a determinat sa imi fac o analiza a vietii mele, a alegerilor si a prioritatilor mele de pana atunci si sa inteleg ca am gresit . Am gresit nefiind atenta la starea mea de oboseala, am gresit supunandu-ma unei cure drastice de slabire, am gresit ignorand o anemie care persista de ceva vreme, am gresit lasandu-i stresului prea mult loc in viata mea. Persoanele care se infecteaza au doua posibilitati: sa ramana infectate -tuberculoza latenta sau sa treaca la stadiul de infectie la cel de boala- tuberculoza activa. Studiile arata ca pana la o treime din populatia lumii este infectata cu tuberculoza asimptomatica si nu transmite infectia celor din jur.Insa, tuberculoza este o bomba cu efect intarziat, iar cand organismul este slabit , fie din cauza oboselii,a stresului, a curelor de slabire, a alcolismului, a prezentei HIV, bacilul capata puteri, se inmulteste si se instaleaza boala, persoana respectiva devenind sursa de infectie pentru cei din jur.
Nu am fost si nu sunt dintre aceia care critica doctorii si sistemul de sanatate. E clar ca sistemul de sanatate are lacunele sale, dar avem multi doctori extraordinari. Sansa mea a fost domnul doctor Verescu de la Spitalul Victor Babes , deopotriva exceptional ca om si profesionist.Un om bland, bun, un medic cu mare aplecare catre oameni si care a imprimat toate acestea sectiei de Pneumologie pe care dumnealui o conduce.Aceeasi sustinere au simtit-o si din partea domnului doctor Stefanescu si a colectivului sau de la Dispensarul TBC sector 2 care m-au monitorizat dupa externarea din spital. Ma consider norocoasa ca am reactionat la tratament , desi, va marturisesc ca nu a fost deloc usor sa iau luni de zile un tratament atat de agresiv. Cazurile total nefericite sunt acelea de tuberculoza multidrog rezistenta, oameni pentru care solutiile par ca nu exista. Am urmat tratamentul cu sfintenie, m-am odihnit, am stat in concediu medical un an si, da, am castigat in lupta cu tuberculoza. Este o lupta pe care nu as fi dorit sa o port, dar fiindca am purtat-o, fac un indemn la a va ingriji de voi insiva, de a avea un mod de viata sanatos si echilibrat, de a va face periodic analizele. De asemenea, fac un apel la a nu discrimina si stigmatiza bolnavii de tuberculoza, de a nu-i marginaliza si inchei printr-o declaratie de solidaritate umana, de empatie si de constientizare a unei valori umane esentiale : Sanatatea!
Investeste in Sanatate!Investeste in Tine!
Comentarii recente